Haos Ordonat NIMIC MAI SIMPLU

Cum înveţi nume noi de culori

Vă povesteam acum câteva zile de prietenul meu timid care a comis-o destul de urât când a vrut să cunoască mai bine o tipă.

Acum hai să vedem cum iau naştere poreclele între amici.

Personajul, de data asta, este o fată de 20 de ani (atât avea atunci, acum nu mai am voie să spun că sunt un gentleman, nu? ).

Fata asta era puţin cam pr naivă. Naivă în sensul în care dacă i se spunea cineva că moaca ei distinsă a apărut la ştiri, credea şi se mai lăuda şi la alţii.

Încă o trăsătură caracteristică a dânsei era că avea probleme legate de felul cum arată. Fata era chiar frumuşică. Nu era grasă, dar nici prea slabă, avea o faţă de păpuşă, tot tacâmul, dar paranoia era în floare. La cel mai mic coş îşi punea, nene, un strat de mortar pe meclă de o făcea geloasă pe Ana lui Manole. Chiar ziceai că şi-a angajat echipă de zugravi să tragă glet pe obrajii ei.

Dacă asta vi se pare absurd, ţineţi aproape că nici nu ştiţi ce pierdeţi