Ştiu că mereu dă bine puţină autoironie, dar la întâmplarea noastră, credeţi-mă pe cuvânt, nu va fi cazul. Sper ca protagonistul principal (eu am un rol secundar aici) să nu se supere prea tare. Numele oricum nu i-l voi da

Să începem cu începutul. Am un prieten care e de o timiditate ieşită din comun. Adică omului ăstuia i se înroşeau urechile şi dacă-i zicea bunică-sa că îi stă bine cu un tricou albastru (era atunci combinaţia perfectă de stelist). Era atât de timid încât dacă o fată se uita mai mult de 3 secunde la el, aproape că-i venea să dea la raţe instant de emoţii. Dacă mai şi vorbea cu el, avalanşa de interjecţii pe care o debita l-ar fi făcut invidios pe Scatman John (dacă nu-l mai ţineţi minte, aveţi aici un video).

Acum, că v-aţi făcut o idee cu ce personaj avem de-a face, hai să trecem la acţiune. Read the rest of this entry »