WEB 3.0
Ok, s-a stabilit că web 2.0 înseamnă, în cea mai mare parte, user generated content.
Ce ne aduce WEB 3.0 dacă va veni vreodată?
Părerea mea este că va aduce automated generated content. Ideea, dacă îi pot spune aşa, mi-a venit când am văzut că cineva a descoperit acum filmuleţul cu familia din maşină care asculta la radio şi cânta de mama focului “I wanna fuck you in the ass”. Filmuletul era o reclamă pentru învăţarea limbii engleze. Ţin minte că atunci când a apărut, internet era cel mult prin dial-up şi puteai să numeri pe degete pe cei care aveau acces la el. Atunci se umbla cu mapa de cd-uri cu filmuleţe funny, cu câte 5 jocuri ripp-uite pe un cd ş.a.m.d.
Nu cred că mai e mult până să se reinventeze roata, ca să zic aşa. Adică vor apărea site-uri care vor recicla conţinut şi vor “învăţa” ce doreşte fiecare utilizator în parte. Şi nu, nu e nevoie de AI. Deja agregatoarele de conţinut se îndreaptă în direcţia asta. Acum bifezi nişte tag-uri, de exemplu, şi ţi se arată articole, poze, video pe subiectele respective. O dată cu schimbarea generaţiilor, vechiul devine nou şi viceversa. Deja nu mai există o idee 100% originală oricât te-ai strădui. Probabil, în funcţie de interesul fiecăruia, internetul va avea câte un skin.
Reţelele de socializare vor juca şi ele un rol important. Cu ajutorul lor se vor face comunităţi ale celor ce “gândesc” la fel. Vor fi ca nişte state în stat. Apoi va veni schimbul de experienţe, migrarea către alte skin-uri, regenerare, repetiţie.
Ştiu, sunt pesimist, dar sper din tot sufletul să mă înşel.
Cum reduci amenda în Franţa
Fraţilor, voiam să scriu un post despre cum a fost drumul, cum am dormit in Viena când a luat Rapid Viena campionatul şi erau “ultraşii” pe stradă, cum am mers într-un bar acolo unde era un neamţ care cânta folk românesc la chitară etc. Ultraşii vienezi - ce aiurea sună 
Din momentul în care am intrat în Franţa, mi-a trecut tot cheful de povestiri frumoase.
Ca idee, la unguri doar s-au uitat la buletine, între Ungaria şi Austria, Austria şi Germania nu era nimeni la graniţă.
Eh, până aici ne-a fost. Am ajuns la graniţa dintre Germania şi Franţa, la Saarbrucken.
Am fost, bineînţeles, traşi regulamentar pe dreapta pentru că aveam numere de Bucureşti. A venit un bâlbâit să ne ceară paşapoartele şi să ne pună întrebările clasice: ţigări, droguri, alcool, FAKE NIKES!!!
Au cerut să deschidem portbagajul, au căutat în toate bagajele. Au văzut cutia de la GPS şi au întrebat ce e. Şoferul le-a zis, a închis bagajele şi am plecat mai departe.
Deja era o ploaie de înjurături la adresa vameşilor pentru că fusesem singura maşină oprită.
După cum poate ştiţi, în Franţa se plăteşte orice tronson de autostradă pe care circuli. Oprim la primul dintre ele, apare în mijlocul drumului poliţistul şi, din nou, băieţii de la MaxCAD sunt traşi pe dreapta.
Paşapoartele la control. Nici o problemă, mergem mai departe.
La următorul punct de taxă pentru autostradă suntem iar opriţi, de data asta de jandarmerie. Jandarmul respectiv era foarte simpatic. Ne-a întrebat dacă vorbim franceză şi când a auzit că o rupem niţel s-a luminat la faţă.
A scos un pix şi a scris pe palmă 750 EUR. Noi eram: WTF?
Nedumerirea a durat puţin. Ne-a arătat antiradarul din parbriz. Habar n-aveam că în Franţa e ilegal. Atunci s-a făcut lumină. Ăia de la vamă au văzut cutia, poliţia s-a asigurat că aveam antiradarul şi mustăciosul de la jandarmerie ne dădea amenda.
Acum începe partea de inginerie socială.
Citeste restul articolului »
Am pus-o
Fraţilor, după cum spune şi titlul, am pus-o!
Hai să vă zic şi de ce.
Ştiind eu că o să stau în Timişoara câteva zile, m-am gândit că ar fi o idee bună să sun un prieten vechi cu care nu mai vorbisem de ceva vreme.
Zis şi făcut, îl sun, îi spun că ajung în oraşul lui, bucurie mare. Printre altele aflu şi că acum are un bebe, Mihai, care e de nota 20.
Mă rog, divaghez. M-am dus în seara asta pe la el să mai schimbăm o vorbă, să bem o bere, chestii obişnuite.
Şi acum vine nenorocirea! Omul lucrează la “cai”. Aşa mi-a zis. Ştiţi ce implică lucrul acesta?
Mâine (pardon, azi, nu mi-am dat seama cât e ceasul) voi fi luat pe sus şi pus cu curul pe şa. Cei care m-au înjurat în ultimul timp au ocazia acum să li se împlinească dorinţele.
Wish me luck! Şi fără glume de genul: “Break a leg”!!!!
Saramura
Presupun că toată lumea ştie poveştile pescarilor care, chiar şi legaţi la mâini, sunt în stare să îţi arate cum guvidul de 7 centimetri prins de ei este de fapt o balenă.
În povestea noastră e vorba de un altfel de pescar.
Bineînţeles că şi el se laudă, dar, în 90% din cazuri spune adevărul. Ciudat, ştiu
Şi, ca orice pescar care se respectă, locuieşte în bloc cu alţi pescari. Acum ar trebui să vă daţi seama cam ce e pe-acolo: invidie, curiozitate, bârfă… Radio Şanţ e mic copil. La ce baltă se duce ăla? De unde îşi cumpără momeala? Ce reţetă o folosi Cutărescu? Sigur l-a cumpărat din piaţă… Vă închipuiţi, nu?
Revenind la personajul nostru, într-o sâmbătă dimineaţă îşi aranjează frumos sculele, le duce jos, în faţa blocului, îşi ambalează bătrânul break din ‘85 şi pleacă spre baltă.
Tot cartierul ştia asta.
Ajunge la locul faptei şi aruncă pentru prima oară. A doua oară. A treia oară. Nimic.
Zi cu ghinion, se gândeşte. Hai să mai schimb locul.
Momeală, aruncare, tragere… nimic.
Într-un târziu, când credea că va pleca mai uşor decât venise, trage! Trage cârligul afară din apă şi vede minunea… o fâţă de 3 centimetri, vai de capul ei.
Primul gând a fost să o arunce în apă, dar apoi s-a răzgândit. Nu putea să se ducă acasă cu mâna goală. Va fi de râsul blocului.
Ce să facă?
Călătorului îi şade bine cu…
Aţi fi tentaţi să spuneţi “drumul”.
Nimic mai greşit, dragilor! Călătorului îi şade cel mai bine cu stress-ul dinaintea drumului, în principal, şi cu cel din timpul voiajului, în special.
Se hotărăşte omul să plece în excursie sau trebuie să plece într-o deplasare de serviciu. Păi acum să te ţii!
Dă-i şi luptă cu rezervări, planificarea rutei, confirmarea cu cei 100 de prieteni că e cel mai bun traseu, bagaje, ce să pună, ce să nu pună, o fi cald, o fi frig, cămaşa aia nu e bună de mers pe drum, cealaltă e prea elegantă, acte, unde să ţină actele, dacă le pierde de-acolo, bani, valută, cursuri de schimb din toate ţările lumii, pastile, farmacia ambulantă, asigurări, telefoane, roaming, cum acţionează colgate dual fluoruri cu calciu la destinaţie şi câte şi mai câte astfel de probleme spinoase.
Acum serios, o astfel de planificare te îmbătrâneşte cu câţiva ani, aşa că fumatul e mic copil
De ce mi-a venit să scriu asta?
