Daca toti am fi perfecti, lumea s-ar autodistruge cu siguranta.

Dar nu suntem, se spune ca nimeni nu e perfect. Eu cred ca exista, totusi, perfectiune. Perfectiunea unui grup. Membrii unui grup perfect se completeaza unul pe celalalt si duc orice isi propun la bun sfarsit.

Insa ce se intampla atunci cand unul din elementele constitutive ale acelui grup se indeparteaza? Se prabuseste toata structura, ca Turnul Babel? Sau se cauta altul, capabil sa il inlocuiasca?

Daca se prabuseste, e simplu, cei care au vazut ce a facut grupul respectiv vor incerca sa il intreaca si, in timp, vor reusi.

Daca se cauta un inlocuitor, atunci apare imperfectiunea. Vor aparea disensiuni in grupul odata perfect. Nu se va prabusi, dar nu va mai fi ideal. Momentele de glorie relativa de pana atunci vor ramane in memoria lor, dar nu le vor mai atinge niciodata.

Tic tac, tic tac…
Secundele trec vijelios de repede si timpul nu iarta niciodata. Pana la urma… cine vrea sa fie perfect?

Si fura, si baura, si mancara, si vorbira, si plecara naibii acasa ca azi s-au dus la munca…

Printre milioanele de cadouri primite s-au strecurat doua, oarecum inrudite.

Primo: un clopotel.
Acum asta nu e un clopotel obisnuit de chemat “the french maid” (achizitie pe primul loc in lista). Nu, are in capat un desfacator de sticle. Cu alte cuvinte, dragii mei prieteni s-au gandit ca trebuie sa stie tot blocul cand se desfac berile p-aici. Cred ca o sa se formeze relfexul experimentat de Pavlov; babele vor iesi adulmecand la fiecare “cling”. Nu va dau nimic, ba!

Secundo: un joc de X si 0
Da, un joc de X si 0. Ce poate fi mai frumos decat un astfel de joc ce iti aduce aminte de orele plictisitoare din liceu cand iti rapuneai colegul de banca la o partida solicitanta mental si fizic de icsi si zerouri?
Normal, there’s a catch. Elementele principale sunt formate din shoturi de tequila (goale, din pacate, dar asta se rezolva).
Si mai zic unii ca asta e un joc de tampiti… Vreau sa-l vad p-ala care mai sta in picioare dupa un joc.

Iete-le

I am William Wallace!
Pardon, wrong movie… dar imi place la nebunie accentul scotian (m-am uitat pana acum o ora la Braveheart)

Asa.. ce voiam sa zic?
A, da! Sa nu dati cu pietre sau cu altceva, dar eu, pana acum o luna, nu vazusem nici un episod din seria “Star Wars“. Aveam o vaga idee despre filme, stiam ca e unu’ mic si verde care vorbeste pe dos, bineinteles, ala negru care respira greu si mai stiam ca au aia niste lanterne meseriase cu care taie metal, un fel de autogen portabil…

Acum o luna, am vrut sa nu mai fiu asa ignorant in domeniul asta si m-am apucat de Razbel… Acum e bine de stiut ca daca ma apuc de o prostie o duc pana la capat, asa ca in doua zile am vazut toate episoadele in ordine. Eram doctor, ce sa mai… ZZZZUM, ZZZUM, cam asa face lanterna aia lightsaber-ul, deci e clar ca stiu, da?

Acum, urmatorul pas a fost sa vad cat de Jedi este domnia mea, aici

Si iata:

how jedi are you? :: by lawrie malen

I’m a fuckin’ Jedi Master! Yeah, baby! I rule!
Oops, stai asa ca astia parca nu se gandeau sa conduca lumea… Hmm…

Think, let me!

Acum fix 24 de ani.

Yay!